Blogul Nămeţilor

Astăzi propun un subiect ceva mai controversat. După cum ştim, consumul de alcool este o problemă a zilelor noastre, asta dacă este consumat în cantităţi mari.

Şi totuşi cui poate să dăuneze o bere la meci sau un pahar de vin la cină?!

Mi-am întrebat câţiva colegi ce tip de alcool preferă şi cu toţii au avut acelaşi răspuns “berea”, acest tip de alcool fiind şi preferatul meu. Trăgând cu ochiul prin statisticile făcute de specialişti în domeniu am observat că berea se află în topul preferinţelor.

Motivele sunt unele cât se poate de simple:

1. preţul scăzut;
2. accesibilitatea;
3. varietatea conţinutului de alchool: între o- 12%.

În calitatea ei originală berea nu conţine mai mult de  5% acool, ea fiind obţinuta din patru ingrediente naturale: drojdie de bere, malţ, hamei şi apă. Temperatura preferată de servire a berii este între 6 şi  8 °C.

Berea a apărut acum cca. 6000 de ani. Cele mai vechi urme de bere, care provin din anii 3500-2900 î.Hr., au fost descoperite de curând în Tepe, Mesopotamia (astăzi în Iranul de vest).

Se pare ca berea era asemănătoare unei grăsimi groase de culoare întunecată, fără să conțină o cantitate mare de alcool, însa foarte hrănitoare. Datorită gustului deosebit, ea ocupa un loc important în dieta oamenilor din acea vreme. Arheologii de la Universitatea Cambridge au înterprins un studiu al proceselor de pregătire a berii și cerealelor în Egiptul antic. Obiectul de studiu a fost găsit în mormintele în care s-au păstrat rămăşiţe de mâncare şi bere. Calitatea acestora depinde de zahărul necesar pentru fermentaţie.

În zilele noastre pentru uşurarea procesului, semințele se pun la uscat, astfel încât se obţine malţul. Acesta se fierbe, se strecoară şi se adaugă drojdie. Potrivit reţetei tradiţionale, pentru obţinerea unei drojdii naturale se prepară un aluat din făină de grâu, iar aluatul se punea la copt până când mijlocul se întărea. După care bucăţile din aluatul copt se puneau într-un decoct de malţ pentru pregătirea berii.

În toată lumea 20000 de feluri de bere sunt îmbuteliate în 180 de feluri, de la normală, slab alcoolizată, amară, cremă de bere şi bere neagră.

Mărci de bere faimoase

Belgia

Stella Artois – Jupiler – Duval – Maes- Bornem- Augustijn – Gulden Draak – Celis – Bruegel

Cipru

Keo

Danemarca

Carlsberg – Tuborg

Germania

Beck’s – Bitburger – DAB – Jever – Krombacher – Franziskaner – Erdinger – Paulaner – Veltins

Irlanda

Guinness – Kilkenny – Murphy’s

Japonia

Asahi – Sapporo,  Suntory

Olanda

Amstel – Bavaria (bere) – Brand – Dommelsch – Grolsch – Gulpener – Heineken – Hertog Jan – Oranjeboom

Polonia

Lech – Tyskie – Żywiec – Królewskie – Haberbusch i Schiele – Dojlidy – Hevelius – Łomża – Warka – Karpackie – Van Pur

Republica Cehă

Pilsner Urquell – Budvar – Kelt – Staropramen

România

Bergenbier – Bürger – Bucegi – Ciuc – Golden Brau – Noroc – Silva – Timişoreana – Ursus – Stejar – Gambrinus – Ciucaş – Caraiman – Aurora – Azuga – Alutus – Craiova – Neumarkt – Suceava – Zimbru – Skol

Rusia

Baltika – Bocxkarjov – Ocxakovo – Nevskoje

Tailanda

Singha

Ucraina

Chernihivske – Lvivske – Obolon’ – Slavutych (bere)

SUA

Budweiser – Coors – Miller – Samuel Adams

Italia

Peroni – Nastro Azzurro – Moretti

Surse:

• Archeological Parameters For the Origins of Beer. Thomas W. Kavanagh
• Beer: The Story of the Pint, Martyn Cornell.
• Beer and Britannia: An Inebriated History of Britain, Peter Haydon.