Deci..ăsta e al 500-lea articol de pe nametii.com. Nu pot să stau acum să lungesc vorba (că mă aşteaptă cineva cu cartofii prăjiţi), aşa că vă spun direct despre ce este vorba. Pe 1 aprilie, facem un an de la lansare. Şi bineînţeles că o să avem suprize, mai ales că o să fie 1 aprilie. Dar până atunci mai sunt 10 zile, şi deja premiile...

Până acum ceva timp uram expresia “asta e Romania”, îi contraziceam de fiecare dată pe cei care vedeau numai lucrurile urâte ale ţării şi încercam să explic că toţi se plâng de lucrurile proaste de la noi însă nimeni nu face ceva pentru a le îmbunătăţi, pentru a schimba mentalitatea întârziată a cunoştinţelor (unde este cazul) sau...

Într-o  zi, o fetiţă a venit la mine, dar cel mai ciudat e că acea fetiţă eram eu, cel puţin fizic. M-a întrebat: -Vrei să ne jucăm? -Nu crezi că sunt cam mare pentru păpuşi? -Dar tu eşti eu, ar trebui să vrei, mi-a spus fetiţa dezamăgită. -Uiţi un lucru esenţial, eu nu mai sunt tu. Atunci copila a plecat tristă, aproape plângând, iar eu...

De trei zile caut tot felul de lucruri care să mă amuze, să mă facă să uit. Ce să uit? Faptul că sunt dezamăgită de mine însumi (doare atât de rău)! Acum am realizat cât este de greu să treci peste dezamăgire, cât de capricioasa este viaţa. În această perioadă( poate cea mai proastă de până acum) am realizat că am alături prieteni...

“-Şi dacă lumea a fost rea cu mine, eu de ce nu aş fi crud cu ea? Doar lumea asta mi-te-a smuls din braţe! îi zise el Iubitei. -Îngerul meu, tu eşti un înger, tu nici să vrei nu ai putea face atâta rău cuiva. Acum dormi, eu voi fi lângă tine căci în zori nu mă vei mai vedea.” Deşi par nişte vorbe mult prea siropoase lăsaţi-mă să vă spun...