Viaţa de nămete

M-am specializat în a participa la concursuri ce au ca premiu „hosting pentru bloguri” şi la unele chiar am câştigat, însă serviciile primite nu s-au ridicat la pretenţiile mele şi am rămas fidel wordpress-ului. Cel m-ai mult mi-am dorit să câştig un concurs realizat de times.ro şi Blogway, după ce am câştigat mi-am înregistrat blogul DanielPreda.ro însă nămeţii m-au convins să intru cu ei în horă. Acum www.blog18.ro în colaborare cu găzduire-blog, ne oferă oportunitatea de a participa la încă unul, de data aceasta nămeţii sunt participanţii şi nu doar Daniel Preda.

Blogul este un lucru esenţial în viaţa unui viitor jurnalist sau viitor scriitor, ceea ce eu vreau să devin peste câţiva ani, doar dacă marele Mititelu nu va distruge Universitatea Craiova, cum au făcut-o alţii până acum. Mulţi m-au sfătuit să îmi dau drumul de acum la scris pentru a mă perfecţiona din timp în ale jurnalismului, un domeniu din ce în ce mai căutat pentru că este foarte atractiv.

Nămeţii s-au unit din ce în ce mai mult de când postăm pe wordpress, chiar dacă unii freacă menta, profesorii au o părere mai bună despre noi şi nu mai suntem priviţi ca nişte băieţi răi care au pătat numele liceului cu resturi de îngrăşământ prin presa locală. Suntem cei care au pătruns în suburbiile oraşului pentru a ne distra pe seama celor care le-a plăcut mai mult să umble prin buzunare şi prin baruri decât să dea pe la şcoală, lucru pe care îl regretă şi ei acum. Poate dacă nu era blogul, Mădălin mai era şi acum împreună cu Lavinia dar asta însemna să nu avem şi noi o telenovelă mai proastă decât producţiile româneşti de pe Acasă şi ZeroTv.

Blogul m-a ajutat să-mi exteriorizez iubirea pentru o fată şi pentru a critica ceea ce nu-mi convine în acest sistem care ne transformă în tinichele ruginite de urzicile de la guvernare. Nimic nu este mai dulce decât momentul în care deschid wordpress şi văd că persoane care au o pregătire foarte bună şi nu sunt purtători ilegali de creier, îmi laudă o idee sau îmi reproşează cu sunt lipsit de modestie pentru că pun o poză cu „editorial”, am acceptat întotdeauna criticile şi înjurăturile celor mai deştepţi decât mine pentru că sunt singurele care contează şi înseamnă că nu este tot ce am făcut bine şi trebuie să mai învăţ pentru perfecţiune.

Nimeni nu-i perfect, nici eu, nici tu, nici Michael Jackson, însă sunt lucruri care te pot duce cât mai aproape de acest ideal, perfecţiunea, şi vei şti, în raport cu alţii, unde te afli, iar un blog te poate ajuta să descoperi imperfecţiunile şi locul unde te afli în această cursă! Noi suntem mai buni decât jumătate din bloggeri şi asta ne onorează pentru că încă nu am făcut lucruri iesite din comun pentru a auzi lumea de noi iar când o vom face puţini vor sta în faţa noastră, cu riscul de a fi acuzat iar de lipsă de modestie.

No related posts.